Dumnezeu versus stiinta
Intr-o sala de clasa a unui colegiu, un profesor tine cursul de filozofie…
Sa va explic care e conflictul intre stiinta si religie… Profesorul ateu face o
pauza si apoi ii cere unuia dintre noii sai studenti sa se ridice in picioare.
Esti crestin, nu-i asa, fiule?
Da, dle, spune studentul
Deci crezi in Dumnezeu?
Cu siguranta
Dumnezeu e bun?
Desigur, Dumnezeu e bun.
E Dumnezeu atotputernic? Poate El sa faca orice?
Da
Tu esti bun sau rau?
Biblia spune ca sunt rau.
Profesorul zambeste cunoscator. Aha! Biblia! Se gandeste putin. Uite o problema
pt tine. Sa zicem ca exista aici o persoana bolnava si tu o poti vindeca. Poti
face asta. Ai vrea sa il ajuti? Ai incerca?
Da, dle. As incerca.
Deci esti bun.
N-as spune asta.
Dar de ce n-ai spune asta? Ai vrea sa ajuti o persoana bolnava daca ai putea.
Majoritatea am vrea daca am putea. Dar Dumnezeu, nu…
Studentul nu raspunde, asa ca profesorul continua.
El nu ajuta, nu-i asa? Fratele meu era crestin si a murit de cancer, chiar daca
se ruga lui Iisus sa-l vindece. Cum de Iisus e bun? Poti raspunde la asta?
Studentul tace.
Nu poti raspunde, nu-i asa? El ia o inghititura de apa din paharul de pe catedra
ca sa-i dea timp studentului sa se relaxeze. Hai sa o luam de la capat, tinere.
Dumnezeu e bun?
Pai…, da, spune studentul
Satana e bun?
Studentul nu ezita la aceasta intrebare “Nu”
De unde vine Satana?
Studentul ezita. De la Dumnezeu.
Corect. Dumnezeu l-a creat pe Satana, nu-i asa? Zi-mi, fiule, exista rau pe lume?
Da, dle.
Raul e peste tot, nu-i asa? Si Dumnezeu a creat totul pe lumea asta, corect?
Da
Deci cine a creat raul? Profesorul a continuat. Daca Dumnezeu a creat totul,
atunci El a creat si raul. Din moment ce raul exista si conform principiului ca
ceea ce facem defineste ceea ce suntem, atunci Dumnezeu e rau.
Din nou, studentul nu raspunde.
Exista pe lume boli? Imoralitate? Ura? Uratenie? Toate aceste lucruri groaznice,
exista?
Studentul se foieste jenat.
Da
Deci cine le-a creat?
Studentul iarasi nu raspunde, asa ca profesorul repeta intrebarea. Cine le-a
creat? Niciun raspuns. Deodata, profesorul incepe sa se plimbe in fata clasei.
Studentii sunt uimiti. Spune-mi, continua el adresandu-se altui student. Crezi
in Iisus Cristos, fiule?
Vocea studentului il tradeaza si cedeaza nervos.
Da, dle profesor, cred.
Batranul se opreste din marsaluit. Stiinta spune ca ai 5 simturi pe care le
folosesti pt a identifica si observa lumea din jurul tau. L-ai vazut vreodata pe
Iisus?
Nu, dle. Nu L-am vazut.
Atunci spune-ne daca l-ai auzit vreodata pe Iisus al tau?
Nu, dle, nu l-am auzit.
L-ai simtit vreodata pe Iisus al tau, l-ai gustat sau l-ai mirosit? Ai avut
vreodata o experienta senzoriala a lui Iisus sau a lui Dumnezeu?
Nu, dle, ma tem ca nu.
Si totusi crezi in el?
Da.
Conform regulilor sale empirice, testabile, demonstrabile, stiinta spune ca
Dumnezeul tau nu exista. Ce spui de asta, fiule?
Nimic, raspunde studentul. Eu am doar credinta mea.
Da, credinta, repeta profesorul. Asta e problema pe care stiinta o are cu
Dumnezeu.
Nu exista nicio dovada, ci doar credinta.
Studentul ramane tacut pt o clipa, inainte de a pune si el o intrebare.
Dle profesor, exista caldura?
Da
Si exista frig?
Da, fiule, exista si frig.
Nu, dle, nu exista.
Profesorul isi intoarce fata catre student, vizibil interesat. Clasa devine
brusc foarte tacuta.
Studentul incepe sa explice.
'Poate exista multa caldura, mai multa caldura, super-caldura, mega-caldura,
caldura nelimitata, caldurica sau deloc caldura, dar nu avem nimic numit “frig”.
Putem ajunge pana la 458 de grade sub zero, ceea ce nu inseamna caldura, dar nu
putem merge mai departe. Nu exista frig – daca ar exista, am avea temperaturi
mai scazute decat minimul absolut de 458 de grade. Fiecare corp sau obiect e
demn de studiat daca are sau
transmite energie, si caldura e cea care face ca un corp sau materie sa aiba sau
sa transmita energie. Zero absolut (-458 F) inseamna absenta totala a caldurii.
Vedeti, dle, frigul e doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta
caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura poate fi masurata in unitati termice,
deoarece caldura este energie. Frigul nu e opusul caldurii, dle, ci doar absenta
ei.
Clasa e invaluita in tacere. Undeva cade un stilou si suna ca o lovitura de
ciocan.
Dar intunericul, profesore? Exista intunericul?
Da, raspunde profesorul fara ezitare. Ce e noaptea daca nu intuneric?
Din nou raspuns gresit, dle. Intunericul nu e ceva; este absenta a ceva. Poate
exista lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina
intermitenta, dar daca nu exista lumina constanta atunci nu exista nimic,
iar acest nimic se numeste intuneric, nu-i asa? Acesta este sensul pe care il
atribuim acestui cuvant. In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, am
putea face ca intunericul sa fie si mai intunecat, nu-i asa?
Profesorul incepe sa-i zambeasca studentului din fata sa. Acesta va fi un
semestru bun.
Ce vrei sa demonstrezi, tinere?
Dle profesor vreau sa spun ca premisele dvs filosofice sunt gresite de la bun
inceput si de aceea concluzia TREBUIE sa fie si ea gresita.
De data asta, profesorul nu-si poate ascunde surpriza. Gresite?
Poti explica in ce fel?
Lucrati cu premisa dualitatii, explica studentul… Sustineti ca exista viata si
apoi ca exista moarte; un Dumnezeu bun si un Dumnezeu rau. Considerati
conceptul de Dumnezeu drept ceva finit, ceva ce putem masura. Dle, stiinta nu
poate explica nici macar ce este acela un gand. Foloseste electricitatea si
magnetismul, dar NIMENI nu a vazut sau nu a inteles pe deplin vreuna din acestea
doua. Sa consideri ca moartea e opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu
exista ca lucru substantial. Moartea nu e opusul vietii, ci doar absenta ei.
Acum spuneti-mi, dle profesor, le predati studentilor teoria ca ei au evoluat
din maimuta?
Daca te referi la procesul evolutiei naturale, tinere, da, evident ca da.
Ati observat vreodata evolutia cu propriii ochi, dle?
Profesorul incepe sa dea din cap, inca zambind, cand isi da seama incotro se
indreapta argumentul. Un semestru foarte bun, intr-adevar.
Din moment ce nimeni nu a observat procesul evolutiei in desfasurare si nimeni
nu poate demonstra ca el are loc, dvs. predati studentilor ceea ce credeti, nu?
Acum ce sunteti, om de stiinta sau predicator?
Clasa murmura. Studentul tace pana cand emotia se mai stinge.
Ca sa continuam demonstratia pe care o faceati adineori celuilalt student,
permiteti-mi sa va dau un exemplu, ca sa intelegeti la ce ma refer. Studentul
se uita in jurul sau, in clasa. E vreunul dintre voi care a vazut vreodata
creierul profesorului? (Clasa izbucneste in ras.) E cineva care a auzit creierul
profesorului, l-a simtit, l-a atins sau l-a mirosit? Nimeni nu pare sa fi facut
asta. Deci, conform regulilor empirice, stabile si conform protocolului
demonstrabil, stiinta spune – cu tot respectul, d-le – ca nu aveti creier. Daca
stiinta spune ca nu aveti creier, cum sa avem incredere in cursurile dvs, dle?
Acum clasa e cufundata in tacere. Profesorul se holbeaza la
student, cu o fata impenetrabila.
In fine, dupa un interval ce pare o vesnicie, batranul raspunde. Presupun ca va
trebui sa crezi, pur si simplu….
Deci, acceptati ca exista credinta si, de fapt, credinta exista impreuna cu
viata, continua studentul. Acum, dle, exista raul?
Acum nesigur, profesorul raspunde: sigur ca exista. Il vedem zilnic. Raul se
vede zilnic din lipsa de umanitate a omului fata de om. Se vede in nenumaratele
crime si violente care se petrec peste tot in lume. Aceste
manifestari nu sunt nimic altceva decat raul.
La asta, studentul a replicat: Raul nu exista, dle, sau cel putin nu exista in
sine. Raul e pur si simplu absenta lui Dumnezeu. E ca si intunericul si frigul,
un cuvant creat de om pentru a descrie absenta lui Dumnezeu. Nu Dumnezeu a creat
raul. Raul este ceea ce se intampla cand din inima omului lipseste dragostea lui
Dumnezeu. Este ca frigul care apare cand nu exista caldura sau ca intunericul
care apare cand nu exista lumina.
Profesorul s-a asezat.
PS: Studentul era Albert Einstein.
Albert Einstein a scris o carte intitulata Dumnezeu vs. stiinta
in 1921….